Alegerile regionale din Franța vor testa din nou potențialul partidelor de extremă dreaptă. Le Pen ar putea obține prima victorie

Alegătorii francezi s-au prezentat duminică la urne pentru primul tur al alegerilor regionale, care ar putea vedea partidul de extrema dreaptă al Marinei Pen care pătrunde mai departe în mainstream-ul politic.

Franța organizează alegeri pentru toate cele 13 autorități regionale.

La alegeri, vor fi alese noi adunări pentru cele 13 regiuni și 96 de departamente din Franța continentală, partidul Raliului Național (RN) al lui Le Pen (anterior Frontul Național) urmând să câștige cel puțin o regiune pentru prima dată.

Le Pen nu este candidată, dar a făcut o campanie intensă înaintea alegerilor prezidențiale de anul viitor, potrivit  sondajelor, ar putea ajunge să intre într-o cursă strânsă între ea și președintele centrist Emmanuel Macron.

„Ceea ce ar fi grozav pentru ea (Le Pen) și ar declanșa un anumit impuls în campania pre-prezidențială ar fi dacă Raliul Național ar câștiga o regiune”, a declarat pentru AFP Stéphane Zumsteeg de la firma de votare Ipsos.

Deși politicienii de extremă dreaptă prezidează o mână de orașe, conducerea unei regiuni cu un buget de miliarde de euro și puteri în domeniul școlilor, al transporturilor și al dezvoltării economice i-ar conferi acel fel de legitimitate pe care o dorește Le Pen, spun analiștii.

Votarea se va desfășura pe parcursul a două duminici consecutive, cu un tur al doilea stabilit pentru 27 iunie, cu excepția cazului în care partidele câștigă mai mult de 50% în primul tur.

Problema cu predicțiile

Analiștii avertizează împotriva încercării de a extrapola prea mult din rezultatele care, în multe cazuri, vor fi determinate de dinamica locală și de o rată ridicată de abținere, limitând cât de mult ar trebui să fie văzute ca indicatori pentru imaginea politică mai largă din Franța.

Dar rezultatul alegerilor regionale va modela inevitabil narațiunea în săptămânile următoare, în special în ceea ce privește puterea și eligibilitatea lui Le Pen, precum și starea partidului slăbit al lui Macron, Republica în mișcare (LREM).

„Aceste alegeri nu sunt niciodată bune pentru partidul aflat la putere. Îl ai mereu în gât”, a declarat un ministru pentru AFP luna trecută.

Predicțiile sunt dificile din cauza sistemului electoral în două etape și a impactului votului tactic, care vede de obicei partidele de masă să se unească pentru a menține extrema dreaptă în afara puterii.

Un sondaj de săptămâna trecută a arătat candidații la Raliul Național care conduc în șase din cele 13 regiuni continentale în prima rundă, ceea ce înseamnă că rezultatele de duminică seară ar putea sugera o dominație radicală pentru partid.

Însă, din cauza votului tactic – alegătorii de stânga și de centru se reunesc adesea în masă pentru a ține în afară extrema dreaptă – ar putea ajunge să piardă toate voturile secundare, așa cum au făcut la ultimele alegeri regionale din 2015.

Abținerea aduce beneficii marginii

O posibilă rată de abținere record de până la 60 la sută este, de asemenea, văzută ca factor major. Participarea la alegeri s-a ridicat la 12,2 la sută la prânz, în scădere de la aproximativ 16,3 în 2015.

Pierre Lefébure, politolog la universitatea Sorbona din Paris, a remarcat că apatia electorală tinde să beneficieze de marginea politică.

„Cu cât mai multă abstinență crește numărul de voturi exprimate pentru extremele spectrului politic”, a spus Lefébure.

Antoine Bristielle, expert în opinia publică la Fundația Jean-Jaurès, înclinată spre stânga, consideră că votul va servi probabil ca un alt pas în normalizarea extremei drepte, care a fost odată marginalizată.

„Puteți vedea că ideile Raliului Național nu sunt atât de acceptate de societatea franceză”, a spus el pentru AFP. „Partidul nu mai sperie oamenii suficient pentru a declanșa un val de opoziție”.

Alegătorii au ridicat în mare parte o serie de probleme care au învăluit în scandal cel puțin o jumătate dintre candidații RN în legătură cu comentariile lor rasiste sau antisemite din trecut sau chiar cu cazierele lor judiciare.

De ce este important

Următorul vot prezidențial este la mai puțin de un an distanță. Sondajele arată că viitoarea competiție va avea ca rezultat cel mai probabil repetarea duelului din 2017 dintre Macron și liderul de extremă dreapta Marine Le Pen – doar că de această dată diferența dintre cei doi va fi mai mică. Rezultatele regionale nu oferă o imagine reprezentativă a candidatului care va câștiga votul prezidențial. Cu toate acestea, dacă extrema dreaptă își asigură prima bază de putere regională, ar cutremura peisajul politic. Guvernul lui Macron, La Republique en Marche (LaRem), nu se așteaptă să câștige direct nicio regiune, dezvăluind măsura în care nu a reușit să planteze rădăcinile la nivel local. Pentru partidul conservator Les Republicains, provocarea este să păstreze cele șapte regiuni ale lor și să demonstreze că și ele pot servi împotriva extremei drepte. Acestea pot fi subminate în acest sens dacă sunt forțate să încheie alianțe în turul doi cu Macron.

Votul este, de asemenea, considerat critic pentru votanții de centru-dreapta, Xavier Bertrand, șeful regiunii Franța de Sus, și Valérie Pécresse, care conduce zona Parisului.

Alegerile ar putea avea ca rezultat și câștiguri pentru partidul verde EELV, care a avut performanțe puternice la alegerile locale de anul trecut.

Cum funcționează

Fiecare partid prezintă o listă de candidați. Dacă niciunul nu obține mai mult de jumătate din voturi în prima rundă, toți cei cu mai mult de 10% din voturi intră în al doilea tur, ceea ce înseamnă că pot fi trei sau mai multe părți implicate. Listele de partid pot fuziona între prima și a doua rundă. Din punct de vedere istoric, acest lucru s-a întâmplat să blocheze extrema dreaptă să nu câștige, fenomen cunoscut sub numele de „republican de front”. Locurile de consiliu regional sunt alocate proporțional. Partidul care câștigă cele mai multe voturi câștigă un bonus de un sfert din locuri. Aceasta înseamnă că partidul Le Pen poate câștiga controlul asupra unei regiuni cu mai puțin de 50% din voturi în runda 2.